Etichete

, , , , , , , , , ,

Ieri seară (duminică), citeam că Blum, un cititor, după ce a privit articolul despre droguri mă întreba:

Really? Dar de Olanda si Portugalia in care consumul a scazut dupa ce au legalizat drogurile usoare stiai?

Îi mulţumesc lui Blum (pe care nu,l/o cunosc personal) pentru accesarea articolului şi pentru întrebare căci m-a determinat să-i răspund şi o să încerc să fiu corect în descrierea situaţiei din aceste două ţări menţionate dar şi ceea ce se înţelege prin “legalizare” chiar dacă o contrazic.

“Uite ce au făcut ăia!!! La ei merge. Să legalizăm şi noi. E pizdos!”

Cam aşa ar putea fi tradusă afirmaţia (nu argumentul) de legalizare a drogurilor făcând apel la exemplul altor ţări care au recurs la “legalizare” (nu e vorba de legalizare, voi explica mai jos), uitând că nu e pentru prima oară când drogurile trec de la o formă de legalitate la ilegalitate şi invers. În trecutul îndepărtat popoare multe consumau droguri sub diferite forme, nu? Să nu uităm că interdicţia consumului de droguri s-a impus ca o necesitate de ordin practic datorită nenorocirilor cauzate de consum, aşa cum am scris şi în articolul din “Idei în Dialog” (decembrie 2009). De exemplu, în 1378, emirul Soudon Sheikhouni al Arabiei de ce o fi încercat să pună capăt abuzului de cânepă indiană în rândul sărăcimii, distrugând toată cânepa, închizându-i pe toţi consumatorii de cânepă şi poruncind să li se scoată dinţii celor condamnaţi? (Edwards, 2006, p.175). Au trecut anii şi drogurile au devenit ilegale abia la începutul secolului 20 (Legea Harrison a fost adoptată în 1914 iar convenţiile internaţionale au apărut şi mai târziu în 1961, apoi 1971 şi 1988). Ăia or fi fost tâmpiţi ? Au greşit ? “Hai să legalizăm, acum. Doar suntem în 2010 !!! “

Nu ne dăm seama că istoria se repetă, că e o păcăleală periculoasă????

Pentru a nu scrie păreri personale o să redau câteva date oficiale oferite de EMCDDA, adică European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction- www.emcdda.eu şi de Instituto da Droga e da Toxicodependência (Portugal) www.idt.pt

Tot droguri şi tot legale sunt ţigările şi alcoolul care creează numeroase daune personale, psihosomatice, familiale, sociale, economice, cancer şi moarte. Astăzi, peste 1 miliard de oameni fumează. “Şi ce dacă? Treaba lor.” Da, dar se anticipează că până în anul 2030 la nivel mondial vor muri anual 10 (zece) milioane de oameni datorită afecţiunilor induse de consumul de tutun (Edward, p.51). Şi totuşi tutunul e legal. De parcă nicotina nu e drog şi n-ar crea dependenţă. Alcoolul? Da: 2 milioane de oameni mor anual datorită alcoolului…legalizat.

În Europa drogurile ilegale cauzează în mod direct: aproximativ 8.500 de decese anual (în cele mai multe cazuri-supradoză) şi 2.100 de decese din cauza infecţiilor cu HIV. 25% din totalitatea actelor infracţionale, accidente, crime sunt cauzate în mod direct de droguri. Suicidul are o rată de 14 ori mai mare în rândul drogaţilor decât în populaţia generală. Nu sunt probleme, aşa-i?

Portugalia şi Olanda

Să revim la întrebarea lui Blum. La Portugalia şi Olanda. Situaţia celor două ţări trebuie numaidecât explicată şi nuanţată.

1. LEGALIZARE

Este adevărat că Portugalia (în iulie 2001) şi Olanda şi-au schimbat legislaţia vis-a-vie de droguri. În ce sens. Le-au legalizat? NU. SĂ FIM ONEŞTI! Hai să vedem cum zice legea.

Drogurile în Olanda nu au fost legalizate ci decriminalizate. Adică ai voie să te bucuri liniştit pentru „uzul personal” cu o cantitate micuţă de drog dar nu să o comercializezi. Desigur dacă treci pe la o cafenea din Olanda ai voie să comanzi liber un cannabis. Nimeni nu te bagă la bulău. Dar în mod explicit, repet, legea îţi permite să posezi o cantitate de drog, mai mică de 0.5 grame dacă e drog tare (cum ar fi cocaina, clasa I) şi mai mică de 5g de cannabis (droguri uşoare, clasa II). Dacă eşti pasionat de comercializarea drogurilor rişti o pedeapsă cu închisoarea de la o lună până la 8 ani, depinde de cantitatea şi tipul de drog. Iar dacă nu eşti la prima abatere pedeapsa depăşeşte 8 ani.

Asta înseamnă pentru dumneavoastră legalizare în Olanda?

2. CONSUM

Ai dreptate dragă Blum- în Portugalia, conform cercetărilor pe perioada 2001-2006, consumul de droguri a scăzut. Nu te contrazic. Aşa arată hârtiile. Dar cauza unică nu poate fi legalizarea. Căci orice absolutizare e o tâmpenie. Nu există nicio cercetare care să evidenţieze o relaţie strict cauzală între legalizare şi consum. Scăderea consumului de droguri într-o populaţie de-a lungul timpului ca de altfel şi creşterea consumului nu se datorează doar unui singur factor, cum ar fi legalizarea sau ieftinirea drogurilor. Există numeroşi factori cauzali uneori imposibil de evaluat individual (de la campaniile şi măsurile de prevenţie, educaţie, intervenţie şi tratament- investiţiile de milioane de euro, economia ţării, preţul drogului, tipul de drog, condiţiile sociale şi până la tipul consumatorului, etc. Toate acestea şi altele influenţează oscilaţia consumului de droguri).

Dar hai să fim cinstiţi şi să privim întrega problematică a Portugaliei şi a Olandei. Să nu aruncăm doar pastile false. Per ansamblu, o astfel de măsură are mult mai multe efecte dezastroase. De exemplu moartea datorită supradozei şi creşterea infracţiunilor. Numai în Amsterdam 80% dintre infracţiuni sunt provocate de drugs users.

Portugalia, în Europa, este ţara cu cel mai mare număr de persoane infectate cu HIV datorită injectării drogurilor. Frumos, nu? În 2007 numărul infecţiilor HIV a crescut de la 9.1 % la 19.9%. Hepatita C a crescut de la 39% la 52%, iar hepatita B de la 3 % la 10%. Am amintit moartea cauzată de supradoză ( în special heroină). Păi tot în 2007 Portugalia a înregistrat o creştere cu 45 % a deceselor în comparaţie cu anul 2006, adică 314 decese. Această cifră este cea mai mare cifră înregistrată de la schimbarea legii drogurilor de care aminteai, legea din 2001.

Tot în Portugalia, raportul anual EMCDDA zice că a scăzut vârsta la care tinerii încep să consume droguri. Şi mai mult, Portugalia, are unul dintre cele mai ridicate nivele de consum de droguri în închisori şi cea mai mare rată de injectare intraveanoasă din Europa !!!; ştiim ce repercursiuni are injectarea în comparaţie cu fumatul drogului. Tot Portugalia are cel mai mare număr de arestări; aproximativ 75 % dintre puşcăriaşi au fost arestaţi fiind în mod direct sau indirect “preocupaţi” de drog.

În ceea ce priveşte Olanda, o ţară în care numărul acţiunilor criminale este în top, statisticile oficiale arată că a crescut numărul de consumatori (cei între 15 şi 64 de ani). În 2005, 22.6 % dintre respondenţii cercetărilor au mărturisit că trag cannabis în comparaţie cu 19.5 % în 2001 şi 15.6 % în 1997. Te înşeli, Blum! 9.7 % dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani consumă droguri uşoare, ceea ce depăşeşte cifrele din Grecia, Suedia şi Finlanda, ţări care au alte legislaţii. Iarăşi dacă eşti olandez şi te intesează importul/exportul drogurilor, legea te binecuvântează cu o pedeapsă mai mare decât în Portugalia, de la 12 la 16 ani de stat la răcoare. Condusul sub influenţa drogurilor se pedepseşte, iar dacă cauzezi accidente rişti până la 9 ani de închisoare. Dacă sunt legale de ce guvernul olandez risipeşte pe politici cu droguri peste 130 de milioane de euro anual? De ce oraşe ca Rotterdam, Roosendaal şi Bergen op Zoom au anunţat în octombrie 2008 că vor închide toate coffee shops-urile în care se vinde cannabis?

Mă întreb din nou de ce ai zis că drogurile sunt “legale” în Portugalia şi Olanda?

Închei făcând apel tot la profesorul Edwards, expertul internaţional, acum bătrân şi bolnav, pe care cu bucurie îl ascult în fiecare vineri după-amiază la seminar. Domnia sa zicea că “din perspectivă istorică, legalizarea completă a tuturor drogurilor în prezent ilegale nu constituie o invitaţie la un nou început glorios, ci un salt neînfricat în trecut, ignorând istoria. Prohibiţia drogurilor a fost adoptată deoarece oamenii au considerat intolerabile prejudiciul şi ameninţarea accesului neîngrădit.”

Să-mi fie cu iertare! (…)

Anunțuri